referitoare la acordarea indemnizației lunare aferente concediului de acomodare acordat potrivit prevederilor Legii nr.273/2004 Prestaţiile sociale sunt măsuri noncontributive de redistribuţie financiară destinate persoanelor sau familiilor care întrunesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege. (conform art. 5, lit. c) din Legea 47 din 2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială) Alocaţiile familiale sunt prestaţiile sociale care se acordă familiilor şi au în vedere naşterea, educaţia şi întreţinerea copiilor. (conform art. 17, alin. (2) din Legea 47 din 2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială) Ajutoarele sociale sunt prestaţiile sociale care se acordă persoanelor sau familiilor aflate în dificultate şi ale căror venituri sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime de viaţă, evaluate prin anchetă socială, precum şi prin alte instrumente specifice. (conform art. 17, alin. (3) din Legea 47 din 2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială) Indemnizaţiile şi facilităţile sunt prestaţiile sociale care se acordă persoanelor pentru favorizarea incluziunii sociale şi asigurării unei vieţi autonome. (conform art. 17, alin. (4) din Legea 47 din 2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială) Indemnizaţiile cu caracter reparatoriu sunt acele indemnizaţii care se acordă persoanelor şi, după caz, familiilor acestora, care au suferit daune în urma unor evenimente sociopolitice sau legate de catastrofe şi calamităţi naturale, recunoscute prin lege. (conform art. 17, alin. (4) din Legea 47 din 2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială) ala) Domiciliul unei persoane este acolo unde ea îşi are locuinţa permanentă sau principală, iar reşedinţa unei persoane este locul de şedere temporară. (conform art. 13 din Decretul 31 din 1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice) Familia este: Copilul este persoana care nu a împlinit varsta de 18 ani şi nu a dobândit capacitatea deplina de exerciţiu, în condiţiile legii. (conform art. 4 lit. a) din Legea 272 din 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului) Capacitatea deplină de exerciţiu este capacitatea de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţii, a persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani sau a persoanei care se căsătoreşte înainte de această vârstă. (după Decretul 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice) Persoana singură este persoana cu sau fără domiciliu, care are capacitate de exerciţiu deplină, locuieşte şi se gospodăreşte singură. (După definiţia din reglementările privind venitul minim garantat) Persoana cu handicap este, acea persoană căreia, datorită unor afecţiuni fizice, mentale sau senzoriale, îi lipsesc abilităţile de a desfăşura în mod normal activităţi cotidiene, necesitand măsuri de protecţie în sprijinul recuperării, integrării şi incluziunii sociale; (Conform art. 2, alin. (1) din Legea 448 din 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap) Persoanele care gospodăresc împreună reprezintă grupul de persoane între care nu există relaţii de rudenie, dar care locuiesc împreună, sunt înscrise în cartea de imobil şi sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreţinere a locuinţei. Dosarul unic reprezintă totalitatea informaţiilor referitoare la membrii unei familii sau, după caz, la persoana singură, în baza cărora se stabileşte şi se gestionează dreptul de a beneficia de prestaţii sociale, conform legii. Dosarul unic se întocmeşte pentru toate prestaţiile solicitate sau de care beneficiază persoana singură sau membrii unei familii sau ai unei gospodării. Reprezentantul legal al reprezentantului de dosar, al beneficiarului prestaţiei sau al titularului plăţii este persoana împuternicită de drept sau prin mandat să exercite drepturile şi să execute obligaţiile persoanei care are calitatea de reprezentant de dosar, beneficiar al prestaţiei, respectiv de titular al plăţii, în legătură cu prestaţiile sociale din prezenta lege. Reprezentantul de dosar este persoana cu capacitate deplină de exerciţiu, desemnată de beneficiar sau de reprezentantul legal al acestuia, care depune cererea însoţită de documentele justificative necesare şi răspunde de dosarul unic în faţa autorităţilor competente Beneficiarul prestaţiei este persoana singură ori familia sau gospodăria care îndeplineşte condiţiile legale pentru primirea unei prestaţii sociale. Titularul plăţii este beneficiarul prestaţiei sociale sau o altă persoană fizică sau juridică, îndreptăţită conform legii la plata prestaţiei sociale. Plata lunară unică reprezintă plata ansamblului sumelor pentru prestaţiile sociale cuvenite în baza unui dosar unic, către unul sau mai mulţi titulari. Ancheta socială este, o metodă de investigaţie întemeiată pe diferite tehnici de culegere şi de prelucrare a informaţiei, în scopul analizei situaţiei sociale şi economice a persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităţilor, având rol de diagnostic social. (conform art. 5, lit. k) din Legea 47 din 2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială) Venitul net lunar cuprinde toate veniturile pe care le realizează membrii familiei, persoanele care gospodăresc împreună sau persoana singură, în bani sau în natură, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, obligaţii legale de întreţinere, indemnizaţii, alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent şi alte creanţe legale. (După art. 8, alin. 1) din Legea 416 din 2001 privind venitul minim garantat, la care s-au adăugat „în bani sau în natură” şi „persoanele care gospodăresc împreună”) Persoana aptă de muncă este persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: Regulile de prevenire a suprapunerii dreptului la beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei tratează prevenirea situaţiilor în care părinţii primesc drepturi în aceeaşi perioadă de timp, din partea mai multor state membre, în baza activităţii desfăşurate în aceste state membre sau în baza reşedinţei copiilor într-un stat membru UE sau care aparţine Spaţiului Economic European. Activitatea părintelui şi reşedinţa copilului în RO şi activitatea celuilalt părinte în alt stat membru. EXEMPLU: Romania (stat de activitate a unuia dintre părinţi şi de reşedinţă a copilului) – plăteste 84 lei (aprox. 19 euro) iar Germania (stat de activitate a celuilalt părinte) – plăteşte 184 euro. În acest caz, pentru a nu pierde dreptul la cuantumul cel mai mare, Germania va plăti un complement diferenţial de 165 euro, în baza activităţii unuia dintre părinţi în acest stat membru UE. Activitatea unui părinte în RO, activitatea celuilalt părinte în alt stat membru iar reşedinţa copilului în acest stat membru. EXEMPLU: Spania (stat de activitate a unuia dintre părinţi şi de reşedinţă a copilului) – plăteşte 25 euro. Romania (stat de activitate a celuilalt părinte) – plăteste alocaţie de stat – 200 lei (aprox. 45 euro). În acest caz, pentru a evita cumulul de beneficii de asistenţă socială şi pentru a nu pierde dreptul la cuantumul cel mai mare, România va plăti un complement diferential de 20 euro, adică aprox. 88 lei. Activitatea unuia dintre părinţi într-un stat membru UE şi reşedinţa copilului în RO, împreună cu celălalt părinte, care nu desfăşoară nici o activitate în RO. EXEMPLU: În Italia (stat de activitate al unuia dintre părinţi) cuantumul prestatiilor este 137 euro. În RO (stat de reşedinţă al copilului cuantumul beneficiilor este de 84 lei (aprox. 19 euro). Deci, Italia va plăti beneficiile pentru copil în cuantum de 137 euro iar RO va suspenda dreptul la alocaţie de stat, pentru că nu exista o diferenţă de plată între suma acordată conform legislatiei italiene şi cuantumul la care are dreptul conform legislaţiei române. Activitatea părinţilor într-un stat membru UE şi reşedinţa copilului în RO (în întreţinerea bunicilor sau a altor persoane). EXEMPLU Germania (stat de activitate a părinților) – plăteşte 184 euro. Romania (stat de reședință a copilului) – plătește alocaţie de stat în valoare de 84 lei (aprox. 19 euro). În acest caz, Germania va plăti prestaţiile pentru copil în cuantum de 184 euro, iar România va suspenda dreptul la alocația pentru copil deoarece cuantumul la care are dreptul copilul conform legislaţiei române nu depășeste cuantumul plătit de Germania. Statul competent se determină prin analiza situaţiei individuale a familiei pe baza următoarelor criterii: Regulile de bază pentru acordarea beneficiilor de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei în statele membre UE sau care aparţin Spaţiului Economic European: EXEMPLU: Copilul are domiciliul/reşedinţa în RO, iar părinţii desfăşoară activitate în Olanda. Olanda va plăti beneficiile de asistenţă socială pentru copilul care a rămas pe teritoriul RO, conform prevederilor legislaţiei sale şi în cuantumul prevăzut de legislația acestui stat. RO va suspenda drepturile la beneficiile de asistenţă socială pentru copil pe această perioadă. Totuşi, dacă cuantumul beneficiilor la care ar avea dreptul copilul în RO este mai mare decât cel acordat în statul de activitate al părinţilor, atunci RO poate acorda un complement diferenţial, calculat ca diferenţă între cuantumul beneficiilor de asistenţă socială acordate de RO şi cuantumul plătit in acel stat membru. În situaţia în care copilul îşi schimbă reşedinţa în statul de activitate al părinţilor, RO nu va mai trebui să plătească un complement diferenţial, competenţa plăţii beneficiilor de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei devenind a statului de activitate al părinţilor. EXEMPLU: La stabilirea dreptului la indemnizaţia pentru creşterea copilului pe teritoriul RO, cele 12 luni de venituri profesionale înaintea datei naşterii copilului, pot fi constituite şi din perioadele în care persoanele au desfăşurat activităţi în alte state membre ale UE sau în state care aparţin Spaţiului Economic European, cu condiţia ca solicitantul să aibă calitatea de asigurat în România la data naşterii copilului. Formularele europene vor fi transmise către instituţia competentă din celălalt stat membru, iar perioada de timp scursă între data completării formularului şi data la care o să vă fie plătit dreptul este de aproximativ trei luni, dar depinde de corectitudinea informaţiilor completate în formular (nume, prenume, adrese, CNP,etc.) precum şi de perioada necesară obţinerii de informaţii de la alte instituţii abilitate( casa judeţeană de pensii, ITM, evidenţa populaţiei, după caz). Alături de actele necesare conform legislaţiei româneşti, este necesară completarea unui formular european de către instituţia competentă în care aţi desfăşurat activitatea profesională, care să ateste că activitatea şi dreptul la beneficii de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei în acest stat s-au încheiat. În cazul cetăţenilor români care desfășoară activități profesionale într-un alt stat membru al UE, indiferent de locul de reședință al membrilor de familiei, aceștia au dreptul la beneficiile pentru copii acordate de statul membru de activitate și depun cererea de beneficii la instituţia competentă cu acordarea beneficiilor de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei din acel stat membru, conform modelului prevăzut de legislația acelui stat membru. În cazul cetăţenilor români care desfășoară activități profesionale într-un alt stat membru şi care nu au dreptul la beneficii pentru copil în acest stat membru, aceștia pot solicita acordarea alocaţiei de stat pentru copii în România. Cererea completată şi semnată de reprezentantul legal al copilului, împreună cu actele doveditoare, poate fi depusă la primărie şi de către mandatar, persoană împuternicită prin procură specială. Totodată, la momentul depunerii dosarului de alocație de stat, aceștia trebuie să prezinte și o dovadă eliberată de autoritățile competente din statele membre în care și-au stabilit reședința și iși desfășoară activitatea profesională, din care să reiasă că membrii familiei nu sunt îndreptățiți la beneficii pentru copii în acel stat membru (dovada poate fi un formular european eliberat de instituția din statul membru de activitate sau orice alt document oficial eliberat de acea instituție). Pentru a avea dreptul la beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei din România, lucrătorii migranţi depun cererea de beneficii la primăria în a cărei rază teritorială au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, conform prevederilor legislaţiei române în vigoare. Cererea se întocmeşte potrivit modelului prevăzut de legislaţia română în vigoare. Cererea este însoţită de alte documente justificative, la solicitarea primăriei, conform legislaţiei române în vigoare. Agențiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, respectiv Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti,(APISMB) reprezintă instituţiile competente cu plata beneficiilor de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei care intră sub incidenţa Regulamentului nr.883/2004 şi au următoarele atribuţii principale în domeniu: Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS)reprezintă instituția de la nivel central care administrează și gestionează plata tuturor beneficiilor de asistenţă socială şi are printre atribuţii, următoarele: Beneficiază de prevederile Regulamentului nr. 883/2004 cetățenii statelor membre ale UE, cetățenii din Norvegia, Liechtenstein, Islanda (adică ţările Spaţiului Economic European) şi din Elveţia, precum și cetățenii statelor terțe, care au domiciliul sau reședința în mod legal pe teritoriul unui stat membru, dacă aceștia își exercită dreptul la libera circulație în interiorul UE și se află în una dintre situațiile următoare: Este indicată începerea procedurii din statul membru UE în care vă desfăşuraţi activitatea ca lucrător migrant, adresându-vă instituţiei competente din acest stat. Trebuie să stiţi că va fi necesar să oferiţi informaţii complete şi corecte pentru formularul european pe care instituţia îl va iniţia în vederea stabilirii dreptului la beneficii pentru copil. Beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei sunt prevăzute în legislaţia tuturor statelor membre, însă criteriile de acordare şi valoarea lor variază considerabil de la o ţară la alta.
(1) reprezentată de soţul şi soţia sau soţul, soţia şi copiii lor necăsătoriţi, şi rudele şi/sau afinii până la gradul IV inclusiv, care au domiciliul ori reşedinţa comună prevăzută în actele de identitate şi gospodăresc împreună.
(2) Se consideră familie şi persoana care locuieşte împreună cu copiii aflaţi în întreţinerea sa şi se află în una dintre următoarele situaţii:
i) este necăsătorită;
ii) este văduvă;
iii) este divorţată;
iv) al cărei soţ/soţie este declarat/declarată dispărut/ disparută prin hotărâre judecătorească;
v) nu a împlinit vârsta de 18 ani, dar are capacitate deplină de exerciţiu.
(3) În sensul pct. 1. se asimilează termenului familie bărbatul şi femeia necăsătoriţi, cu copiii lor şi/ sau ai fiecăruia dintre ei, care locuiesc şi gospodăresc împreună.
(4) Se consideră familie şi persoanele fără domiciliu care se află în una din situaţiile menţionate la pct. 1. – 3.
a. are vârsta cuprinsă între 16 ani şi vârsta standard de pensionare;
b. nu urmează o formă de învăţământ cursuri de zi prevăzută de lege;
c. are starea de sănătate şi capacitatea fizică şi psihică corespunzătoare, care o fac aptă pentru prestarea unei munci. (După art. 71 din Legea 416 din 2001 privind venitul minim garantat)
ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI referitoare la acordarea indemnizației lunare aferente concediului de acomodare acordat potrivit prevederilor Legii nr.273/2004
Ce sunt prestaţiile sociale?
Ce sunt alocaţiile familiale?
Ce sunt ajutoarele sociale?
Ce sunt indemnizaţiile şi facilităţile?
Ce sunt indemnizaţiile cu caracter reparatoriu?
Ce este domiciliul şi ce este reşedinţa?
Ce înţelegem prin “familie”?
Ce înţelegem prin “copil”?
Ce înseamnă capacitate deplină de exerciţiu?
Ce înseamnă persoana singură?
Ce înseamnă persoana cu handicap?
Ce înţelegem prin persoane care gospodăresc împreună?
Ce este dosarul unic?
Ce este reprezentantul legal al reprezentantului de dosar, al beneficiarului prestaţiei sau al titularului plăţii?
Ce este reprezentantul de dosar?
Ce este beneficiarul prestaţiei?
Ce este titularul plăţii?
Ce înseamnă plata lunară unică?
Ce este ancheta socială?
Ce însemnă venitul net lunar?
Ce înţelegem prin persoană aptă de muncă?
Cum este evitată suprapunerea dreptului la beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei în interiorul Uniunii Europene?
Care sunt regulile de acordare a drepturilor la beneficii de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei în interiorul Uniunii Europene? / Cum se stabilește statul competent să plătească beneficiile de asistenţă socială pentru copiii lucrătorilor migranți?
Cât timp durează pâna intru în posesia drepturilor la beneficii de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei?
Cum pot fi repus în drepturi în România dupa încheierea activităţii din Statul Membru şi revenirea în România?
Unde se depun cererile de beneficii de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei dacă activitățile profesionale se desfășoară în alte state membre ale Uniunii Europene?
Unde se depun cererile de beneficii de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei dacă activitățile profesionale se desfășoară în România?
Care sunt instituțiile competente cu plata beneficiilor de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei de la nivel local?
Care este instituția competentă la nivel național pentru administrarea și gestionarea beneficiilor de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei care intră sub incidența Regulamentelor europene 883/2004 și 987/2009?
Ce categorii de persoane beneficiază de prevederile Regulamentului (CE) nr. 883/2004?
Care sunt tipurile de beneficii de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei care intră sub incidența Regulamentului nr. 883/2004, la care au dreptul în România lucrătorii migranți?
Care este primul pas pe care trebuie să-l fac pentru a avea dreptul la beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei?
Ce trebuie să ştiu despre beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei acordate în Uniunea Europeană?
Care sunt principiile fundamentale ale Regulamentului (CE) 883/2004 şi ale Regulamentului de aplicare 987/2009 pe baza cărora este analizat dreptul la beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei al lucrătorilor migranţi?
Întrebari și răspunsuri – privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor – în conformitate cu Legea nr. 66 din 2016